Băieții cuminți ai lui Foreman

Au fost vizate locuințele a doi suspecți, unul, cunoscut drept Radar, aflat în al 6-lea an în care execută o condamnare privativă de libertate. Locuințele sunt situate în marginea de sud a satului. “Nu știu ce-au căutat, cadavre, așa am auzit”, ne declară una dintre vecine, cu referire la descinderea în forță efectuată de oamenii legii. De locuințele suspecte n-au fost lăsați să se apropie nici măcar polițiștii din orașul Lehliu-Gară. Vecinii, toți de etnie țigănească, îi caracterizează pe cei la care au avut loc descinderile, drept niște băieți cuminți. “Sunt de treabă”. Asta declară în fața camerelor de luat vederi. În schimb, în discuții private, mărturisesc că indivizii suspectați de omoruri deosebit de grave sunt extrem de violenți și că fac parte dintr-o rețea de traficanți de carne vie. Ni se spune că și astăzi, la data documentării noastre, în locuința unuia dintre suspecți există două fete care sunt folosite pentru practicarea prostituției. “Au venit poliție, mascați și au zis că sunt cadavre îngropate pe la curți la lume. Dar n-au găsit nimica. Au găsit oase de cal”. În demersul lor, oamenii legii au folosit utilaje, printre care și excavatoare, săpând gropi de până la 7 metri adâncime. Vizat a fost clanul Foreman, cu origine în comuna Dragalina.

Percheziții amănunțite

Prima locuință unde oamenii legii au săpat după cadavre este ocupată de o fată care lucrează într-un stand comercial, din complexul Europa, de la București. Casa nu este înconjurată de gard și nu pare locuită. Polițiștii au săpat în lateralul acesteia și în spatele ei. Nimeni nu știe ce-au descoperit oamenii legii, se fac numai supoziții. Strada a fost blocată din zorii zilei și până aproape de asfințit, timp în care oamenii legii au efectuat săpături și percheziții amănunțite. Au fost însoțiți, conform datelor noastre, și de angajați ai Institutului de Medicină Legală “Mina Minovici”. Prima locuință aparține numitului Radar, condamnat la ani grei de închisoare, deși ni se spune că acesta execută o pedeapsă privativă de libertate doar că a provocat un scandal. Nimeni nu știe să ne spună ce instanță din România acordă pedepse de minim 6 ani închisoare cu executare pentru o asemenea faptă. “Aicea nu stă nimeni. Sunt arestați băieții, de vreo 4-5 ani”. Alții nu au idee sau nu vor să ne spună de ce proprietarii primei locuințe vizate sunt arestați. Ni se șoptește că scandalurile au avut urmări, în sensul că unii dintre cei implicați au fost acuzați de tentativă de omor.

Oamenii legii, dați în judecată pentru distrugere

La cealaltă locuință, suntem certați că am ajuns prea târziu și nu în același timp cu oamenii legii care au organizat descinderea. “Au fost 200 de mascați și cine mai era”. De cealaltă parte a străzii, au fost vizate locuințele a 3 suspecți, acestea fiind percheziționate amănunțit. S-au efectuat săpături în fiecare curte. Una dintre case stă să cadă, iar proprietăreasa declară că-i va da în judecată pe oamenii legii, pentru distrugere. “Eu, de când a murit bărbati-miu, nu mai stau aici. Uitați-vă ce-au făcut aicea!” Geamurile sunt sparte, iar ușa de acces este ruptă. Ni se spune că ea nici măcar nu mai era acasă. Proprietarei îi este teamă că, după ce în jurul casei au fost săpate gropi adânci de 7 metri, aceasta nu va mai rezista mult și se va prăbuși. “Asta mai stă pe picioarele ei?” E revoltată de faptul că descinderea efectuată de oamenii legii s-a făcut fără un probatoriu concludent și fără ca aceștia să o anunțe în prealabil. Nu știe ce anume căutau oamenii legii. “Noi nu știm nimic, nimic nu știm”. Lucrătorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au dus la audieri doar un singur suspect. “Mi-au zis că sunt suspect de crimă”.

Suspecți de crimă

Acesta, conform versiunilor celor prezenți, a fost încătușat, imobilizat și bătut cu bestialitate. Drept dovadă, ni se prezintă un cucui, situat în frunte. “N-au găsit ceea ce au crezut ei că se află în casă la mine”. Suspectul de crimă, Sârbu Marius Leonard, declară că oamenii legii l-au amenințat că dacă nu spune unde sunt cadavrele prostituatelor, urmează să se dea ordin ca toate casele din jur să fie demolate, până la găsirea rămășițelor. “Le-am spus să sape, să dărâme, că eu nu știu absolut nimic”. Declară că, după ce oamenii legii au efectuat săpăturile în curte și, văzând că nu au găsit nimic, l-au dus din nou în casă și au început să-l lovească cu bestialitate. Suspectul de omor, însă, nu ne prezintă absolut nici un fel de dovadă care să-i confirme spusele. Într-un final, ni se explică faptul că oamenii legii i-au informat că sunt suspecți de crimă. “Ne-au spus că am omorât pe cineva și că l-am îngropat în curte”. În fapt, împotriva numitului Sârbu Marius Leonard s-a făcut un denunț, de către un arestat, denunț conform căruia acesta ar fi omorât și îngropat în curte mai multe prostituate. “A intrat la 5 dimineața, a speriat și copilul, a bătut-o și pe soția mea”. Cei vizați de descindere declară că nu au fost găsite indicii că acolo ar fi fost îngropate cadavrele prostituatelor. “Ne-a pus pe burtă degeaba, fără să facem nimic”. Concluzia e una singură: “Ne-am speriat de nu mai putem, de-atâta omor care ne-a omorât”.

Oase de câini

“A vrut să dărâme puțul, a spus că acolo e moarta de zicea c-am omorât”. Despre acest caz, prefectul județului, George Iacob, ne-a declarat că procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să vină cu precizări la finalizarea anchetei. Săpăturile au fost încheiate în jurul orei 17:00. Sârbu Marius Leonard a fost dus la audieri. “Îmi zicea să recunosc că unde e moarta”. Ni se explică faptul că suspectul a fost bătut ca să-și recunoască faptele. Gropile au fost săpate pe dimensiunile de 4 metri lungime, 3 metri lungime și 7 metri adâncime. Crimele s-ar fi petrecut în urmă cu 6 ani. La acea dată, suspectul ar fi avut 14 ani. “Pot să zic că a fost o școală de-a lor. Au mințit”. Sârbu Marius Leonard se declară născut și crescut în Răzvani, în vreme ce autorul denunțului, numitul Radar, aflat în prezent în închisoare, este provenit din comuna Dragalina. “Nu ne interesează de ăla, de ală. Ne interesează de amarul nostru și de ce mi-a bătut băiatul. De ce ne-a bătut? Ce, era crimă? Ce făcusem?”. Oasele găsite și luate pentru expertizare, de către anchetatori, spun cei vizați, sunt de câine. “Erau niște oase”. Clanul vizat se numește Țanac.

Victimele clanului Țanac

Sătenii știu că oamenii legii au găsit mai multe oseminte, cel mai probabil umane. Au fost găsite și cranii, e versiunea acestora. “Au găsit doi saci de oase și cranii de femei”. Unul dintre martorii oculari la descinderea polițiștilor, spune că știe că-n urmă cu 6 ani a vazut o fată, seara, plină de sânge, în curtea unde locuiește Sârbu Marius Leonard. A doua zi, aceasta nu a mai fost văzută și se presupune că este una dintre victimele clanului Țanac. Toate victimele erau prostituate. Și-n prezent, clanul se ocupă cu plasarea de prostituate, atât în țară, cât și în străinătate. În schimb, la Călărași, din datele noastre, șefii Inspectoratului Județean de Poliție nu aveau habar că pe raza județului nostru se petrec asemenea atrocități. Salariații structurii locale a Biroului de Combatere a crimei Organizate, în schimb, fie emit texte stupide pe bloguri personale, fie cresc porci pe Varianta Nord, în vremea asta procurorii DIICOT fiind plecați la pescuit, pe Dunăre.

Iulian Iacomi, primarul din Lehliu-Gară, confirmă

Confrom datelor noastre, lucrătorii Poliției Capitalei, în cooperare cu structura centrală a DIICOT, au căutat cadavrele a 3 prostituate, despre care se bănuia că au fost îngropate de vii, în satul Răzvani. Iulian Iacomi, primarul orașului Lehliu-Gară, ne-a confirmat faptul că mai multe echipaje de intervenție, însoțite de lucrători criminaliști, au descins ieri, în locația amintită. Au folosit excavatoare, pentru a decoperta pământul. “Nu au lăsat pe nimeni să se apropie. Au încercuit zona. Nici măcar polițiștii din Lehliu n-au avut acces în zona respectivă”. Polițiștii au săpat în curțile a două canuri provenite din Gălbinați și din Dragalina. Există zvonuri că au găsit mai multe schelete, aparținând cel mai probabil prostituatelor respective

Prefectul Iacob: Nu se pot da alte amănunte

Prefectul județului Călărași, George Iacob, ne-a confirmat că pe raza satului Răzvani se derulează, și la această oră, o acțiune a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, sub supravegherea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Nu se pot da alte amănunte câtă vreme acțiunea este în derulare și există indicii că dezvăluirea de informații poate duce la periclitarea anchetei.

Primarul Dragu pare mână largă. Are şi de ce. În urmă cu doar o lună a prezentat Consiliului Local un superproiect: un pod peste Dunăre, la Ostrov. Firma care urma să se asocieze cu Primăria pentru a-l construi are, însă, doi acţionari ciudaţi. Unul stă într-un ghetou de la marginea oraşului şi n-a făcut niciun pod niciodată, iar celălalt a fost condamnat de mai multe ori pentru înşelăciune.

Reportrul România TV a încercat să afle de la primar cum a dat peste asemenea investitori. “Nea Fănică este un om important. Ce dacă are cinci condamnări pentru înşelăciune? N-are importanţă. Năstase n-are vreo două?”, a răspuns primarul Nicolae Dragu, adăugând că puşcăria este la modă.

Primarul Nicolae Dragu a devenit cunoscut opiniei publice în urmă cu un an, când şi-a înjurat alegătorii de la tribună, cu ocazia Zilelor Oraşului.

“La revedere, javrelor!” aşa i-a salutat primarul Nicoale Dragu pe alegătorii participanţi la zilele oraşului Călăraşi. Nicolae Dragu este la finalul celui de-al treilea mandat. Despre partidele politice prin care a trecut, se poate spune în limbaj şoferesc că Nicolae Dragu “a luat cu succes traseul”. El a intrat, pe rând, în PSM, PUNR, PNŢ-CD, AP, PNL şi UNPR.

După ce furau maşinile, acestea erau vândute fie în ţară, fie în străinătate la preţuri mult mai mici decât cele reale.

Persoanele care vor fi găsite, în urma descinderilor, vor fi duse la audieri, iar pe numele lor vor fi emise ordonanţe de reţinere, valabile pentru 24 de ore. În aceste 24 de ore persoanele reţinute vor fi duse la tribunal pentru ca magistraţii să emită pe numele lor şi mandat de arestare valabile pentru următoarele 29 de zile.

La Poliţia Capitalei a venit şi Mario Balint, fiul lui Sile Cămătaru. El s-a arătat deranjat de faptul că s-a spus că tatăl său a fugit din tara.

“Dupa cum aţi văzut s-a şi predat. Urma şi tata să se predea. Tatăl meu a plecat în Germania să se trateze. Nu avea de ce să se sustragă. De ce se face aşa presiune? Am vorbit cu tatăl meu la telefon, venea în drum spre România, nu a fost prins, s-a predat”, a declarat Mario Balint.

Şi Nutu Cămătaru a spus că fratele său a plecat în Germania pentru tratament şi că nu a fugit. El a mai spus că în tot acest timp a vorbit cu fratele său Sile la telefon şi că nu înţelege cum de nu a avut telefonul interceptat.

Fraţii Ion şi Vasile Balint, cunoscuţi drept Nuţu şi Sile Cămătaru, au fost condamnaţi, vineri, de instanţa supremă, printr-o decizie definitivă, la şase şi, respectiv, 13 ani de închisoare, judecătorii menţinând, în cazul celor doi, sentinţa din faza inferioară a procesului.

Cum cei doi fraţi Cămătaru nu s-au prezentat la poliţie după pronunţarea sentinţei, poliţiştii au plecat să-i caute. Şi cum nu i-au găsit vineri seara la domiciul lor, poliţiştii i-au dat în urmărire generală.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, Vasile Balint, cunoscut sub numele de Sile Cămătaru, a fost prins în Germania, în cadrul unui control de rutină în trafic. În prezent, interlopul se află în custodia autorităţilor germane. Duminică seara, Mimi Cămătăreasa, mama lui Sile Cămătaru, şi soţia acestuia au plecat de urgenţă la Frankfurt. Rudele interlopului spun că acesta se simte rău şi vor să ceară transferarea lui la un spital, pentru a primi îngrijiri medicale.

“La sosirea echipajului, incendiul se manifesta mocnit şi cu fum la un cauciuc şi la o apărătoare din plastic a unui autoturism marca Audi A4, înmatriculat în Bulgaria, şi la aripa dreapta faţă a unui autovehicul marca BMW. Un echipaj din cadrul Detaşamentului de pompieri Călăraşi a intervenit cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă, incendiul fiind stins după aproximativ zece minute”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Călăraşi, plt. maj. Ovidiu Tătăranu.

Potrivit primelor cercetări ale pompierilor, incendiul ar fi fost provocat intenţionat de o persoană neidentificată, focul izbucnind iniţial la autoturismul Audi, ulterior extinzându-se şi la maşina alăturată.

Valoarea pagubelor este de 2.000 de lei.

Poliţiştii au început cercetările în acest caz pentru identificarea autorului infracţiunii.

Ce doi sunt acuzați, în dosarul 6696/300/2012, de încălcarea art. 18, indice 1, din Legea nr. 78/2000, referitoare la prevenirea, descoperirea și sancționarea corupției. Alecsandru Boboc și Dumitru Anton riscă între 3 și 15 ani de pușcărie. Departamentul Național Anticorupție a reținut în sarcina celor doi faptul că, în calitate de reprezentanți ai unei asociații, Bocaov 2007, au prezentat Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură date inexacte, susținând că asociația respectivă are drept de folosință pentru islazul comunei Grădiștea. Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură s-a constituit parte prejudiciată cu suma totală de 429.087 lei, din care suma de 244.461 îi este imputată lui Alecsandru Boboc, iar diferența de 184.626 lei lui Dumitru Anton. În prezent, pe bunurile celor doi inculpați s-a constituit sechestru asigurator.

Bani în contul personal al lui Dumitru Anton

De-a lungul timpului, mai mulţi consilieri locali din comuna Grădiştea, dar şi numeroşi cetăţeni şi crescători de animale, au semnalat faptul că primarul a cheltuit banii de pe islaz, fără să prezinte nimănui vreo explicaţie. Asociaţia “Bocaov” a fost înscrisă în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor existent la Judecătoria Călăraşi, la data de 26 septembrie 2007, cu 5 membri fondatori, în speţă Alecsandru Boboc, primarul comunei Grădiştea, Anton Dumitru, identificat drept crescător de animale, Buciu Mariana, tehnician zootehnist, Tonea Gheorghe şi Dincă Vasile, şi aceştia identificaţi tot crescători de animale. Drept patrimoniu, asociaţia avea un fond de 400 de lei. Ca împuternicit pentru activităţile de deschidere de cont, comandă ştampilă, operaţiuni bancare este preşedintele Boboc, având drept de semnătură numai împreună cu vicepreşedintele responsabil cu probleme economice, în speţă Buciu Mariana. Această asociaţie, printr-un proces-verbal de recepţie, semnat, din partea Primăriei Grădiştea, de Alecsandru Boboc şi de secretarul Chirea Botea, preia în administrare întreaga suprafaţă a islazului comunal, pentru Asociaţia “Bocaov”. “Nu există nici un fel de hotărâre de consiliu local privind trecerea islazului comunal în administrarea acestei asociaţii”, a fost punctul de vedere emis de viceprimarul Constantin Corbu, punct de vedere însuşit de Departamentul Naţional Anticorupţie. În 2008, pentru anul agricol 2007, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, pentru suprafaţa de 602 ha reprezentând islaz comunal, Anton Dumitru, complicele primarului Alecsandru Boboc, primeşte în contul personal şi nu al asociaţiei “Bocaov”, suma de 108.334 lei, mai exact 30.000 de euro. Către “Bocaov”, prin APIA, reprezentând bani din Fondul European de Garantare Agricolă şi din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală, s-au mai virat: 130.000 lei, pentru 2008, 80.000 lei, pentru 2009 şi 120.000 lei, pentru 2010.La înființare, conform documentelor, asociația Bocaov 2007 avea un consiliu director format exact din membrii-fondatori, dar şi un cenzor, Cojocaru Alexandru Săndel, din satul Rasa, acesta figurând ca martor în procesul deschis de Departamentul Național Anticorupție inculpaților Alecsandru Boboc și Dumitru Anton.

Înțelegeri cu Bucureșteanu, pentru retragerea denunțului

Ca martori în cadrul procesului au fost audiați Gheorghiță Bucureșteanu, Constantin Corbu, Felicia Badea, Alexandru Cojocaru, Marin Ștefan, Gheorghe Șerban și Ilie Tâlpeanu. În depoziția dată în fața judecătorului de ședință, Gheorghiță Bucureșteanu a arătat că el este cel care a depus plângerea prealabilă la adresa celor doi inculpați – Alecsandru Boboc și Dumitru Anton, precizând că-și menține declarația dată în fața procurorului de caz din cadrul Departamentului Național Anticorupție. Gheorghiță Bucureșteanu a fost întrebat dacă, din calitatea lui de crescător de animale pe raza comunei Grădiștea, cunoaște în ce condiții este folosit islazul comunal. Acesta a menționat că între el, care e crescător de animale, și Primăria Grădiștea, ar trebui să existe un contract de arendare sau de închiriere. Consiliul local este cel care stabilește forma prin care islazul este folosit de crescătorii de animale, iar primarul trebuie să pună în aplicare hotărârea consiliului local. Bucureșteanu a precizat că nici în prezent nu există vreo formă legală prin care crescătorii de animale să poată folosi islazul comunal. “Nu am contract, dar știu că trebuie să am un astfel de document”. Avocații apărării i-au cerut martorului să precizeze dacă plângerea prealabilă pe care Gheorghiță Bucureșteanu a adresat-o Departamentului Național Anticorupție este concepută de el, acesta precizând că el a dictat și altcineva i-a dat forma finală. “Denunțul de la DNA a fost conceput de mine. Dacă vrea domnul avocat, îi spun totul de la cap la cap”. Bucureșteanu a mai relatat faptul că, din calitatea lui recunoscută de crescător de animale, a dorit să facă parte din asociația Bocaov 2007 dar că, la vremea respectivă, trebuia să achite o taxă de înscriere și că a fost refuzat de primar, motivându-i că nu are chitanțier prin care să-i încaseze respectiva taxă. “A zis că nu sunt acte, că n-are chitanțier pentru a-mi plăti taxa”. Acesta a solicitat o delegație prin care să cumpere actele fiscale necesare, dar spune că a fost refuzat de primarul Boboc. Bucureșteanu a relatat și faptul că, din cei cinci membri fondatori ai asociației Bocaov 2007, doar Gheorghe Tonea are 10 vaci, “în vreme ce ceilalți n-au o coadă de oaie”. A mai precizat că, la o dată pe care nu o mai reține exact, dar știe că era într-o zi de duminică, a fost chemat de inculpatul Alecsandru Boboc, la ora 9 seara, la acesta la birou. De față cu Gheorghe Șerban, primarul Boboc i-ar fi cerut să-și retragă plângerea de la DNA, propunându-i la schimb faptul ca un amic de-al său să fie numit viceprimar al comunei Grădiștea.

Primarul Boboc centrează, tot el dă cu capul

Pentru martorul Constantin Corbu, avocații apărării au încercat să inducă completului de judecată idea că acesta se află într-o competiție electorală cu Alecsandru Boboc, în acest fel explicându-se o eventuală atitudine părtinitoare a acestuia. Corbu a precizat că se află într-o competiție electorală doar de două zile, dar și că a sesizat faptul că banii de la APIA au fost folosiți de cei doi inculpați, Alecsandru Boboc și Dumitru Anton, încă înainte de a se angaja într-o luptă politică. Corbu a declarat că abia în anul 2010 a aflat de existența asociației Bocaov 2007 prin care primarul, din calitatea lui de președinte și de crescător de animale, a primit sume consistente din Fondul de Garantare Agricolă și din Fondul European de Dezvoltare Rurală. Din calitatea lui de consilier local, a aflat de constituirea asociației Bocaov 2007 abia în anul 2010. Procurorul de caz a solicitat martorului să precizeze completului de judecată faptul dacă asociația condusă de inculpatul Alecsandru Boboc deținea vreun titlu care să ateste dreptul de folosire a islazului. “Nu am văzut nici un contract care să fi fost încheiat de Bocaov pentru foosirea pășunii. Am văzut un proces-verbal de punere în posesie. Am văzut procesul-verbal împreună cu alți trei consilieri. Acesta era semnat la rubrica proprietar de primarul Boboc, iar cel care dădea acest teren era comisia de fond funciar. Era semnat de către primar și de către secretarul comunei și secretarul cadastral de la acea vreme”. În fapt, islazul comunei Grădiștea, pentru a ajunge să fie administrat de către asociația Bocaov 2007, trebuia să ceară acceptul consiliului local, iar hotărârea să fie validată. “În procesul verbal de punere în posesie, pășunea se dădea primarului și nu consiliului local, așa cum prevede legea”. Corbu a mai precizat că, până în anul 2010, consiliul local de pe raza comunei Grădiștea nu a emis nici o hotărâre prin care să fie atribuită vreo suprafață din islazul comunal. “Chiar și în lipsa unei hotărâri a consiliului local, crescătorii de animale aveau dreptul să folosească pășunea. Este un bun al tuturor locuitorilor comunei. Dacă însă crescătorul de animale vrea să acceseze bani europeni, trebuia să facă o cerere către consiliul local și acesta să dea o hotărâre de concesionare, arendare sau închiriere”.

30 de litri de substanță, pentru deparazitarea oilor

Felicia Badea a precizat, în mărturia depusă în fața instanței, că are cunoștință că banii luați de asociația condusă de primarul Alecsandru Boboc nu au fost folosiți “în mod corespunzător, întrucât nu am văzut nici o lucrare pe islaz”. De existența asociației Bocaov 2007 a aflat în anul 2010, din calitatea acesteia de consilier local. Felicia Badea a precizat că tot ce a văzut ca lucrare executată pe islazul comunal reprezintă o groapă cimentuită. “Am fost după aceea pe islaz și am văzut că nu s-a făcut decât o groapă cimentuită cu destinația de groapă de oi, pentru îmbăiere”. Marin Ștefan a mărturisit în fața instanței că nu a văzut că s-ar fi executat lucrări din banii europeni, primiți prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, de către asociația Bocaov 2007, condusă de inculpatul Alecsandru Boboc. Acesta a declarat doar că ar fi auzit că s-ar fi efectuat lucrări de tăiere de vegetație. “Asta discuta lumea prin sat, pe la porți”. Marin Ștefan nu știe de către cine anume ar fi fost efectuate respectivele lucrări, iar de asociația condusă de primar a auzit în cursul anului 2009, când a preluat mandatul de consilier local. Alexandru Săndel Cojocaru, care figurează în actele constitutive ale asociației Bocaov 2007 drept cenzor, a declarat că știe de asociație Bocaov încă din anul 2007, când a participat la o adunare cetățenească. Știe că au fost efectuate lucrări de întreținere a islazului, lucrări constând în tăieri de vegetație. În mod mincinos, Alexandru Săndel Cojocaru a susținut în fața instanței că nu a deținut nici o calitate în cadrul asociației Bocaov 2007, deși acesta figurează, în actul constitutiv, drept cenzor. “Nu am avut nici o calitate în asociație. La vremea respectivă, cineva m-a propus ca cenzor, dar nu am primit nici o hârtie oficială în acest sens”. Ilie Tâlpeanu a declarat că știe de înființarea asociației Bocaov 2007. Acesta a precizat instanței că, prin cabinetul veterinar pe care-l administrează, pe banii asociației Bocaov 2007 s-au efectuat deparazitări la ovine, pentru anii 2009 și 2010. “De aceste tratamente au beneficiat toți crescătorii de animale care au dorit. Este o măsură facultativă”. Nu a putut preciza care este valoarea efectivă a tratamentelor efectuate, prin cabinetul său veterinar, pentru deparazitarea oilor. “Am folosit 30 de litri pe an. L-a acest moment, litrul ete 1 milion. Din ce rețin, asociația a cumpărat cam 30 de litri, în fiecare an”. A precizat, totodată, că știe că pe islazul comunal s-a făcut o groapă de îmbăiere a oilor.

Facturi fiscale pentru transport în persoane, pe islaz

În fapt, groapa respectivă, de 3 metri lungime și 80 cm lățime, pentru care s-au folosit circa 10 saci cu ciment, a fost executată de firma Malex Com, administrată de Gabriel Soare, nimeni altul decât finul inculpatului Alecsandru Boboc. Se vehiculează că, pentru lucrarea respectivă, s-ar fi achitat suma de un sfert de miliard de lei. Abia după declanșarea urmăririi penale, ne spune Constantin Corbu, primarul Alecsandru Boboc a căutat să facă rost de documente fiscale prin care să justifice drept cheltuieli banii europeni primiți prin intermeiul APIA Călărași. Astfel, ni se precizează, au emis facturi fiscale pentru asociația Bocaov 2007, firma condusă de Bebe Arabagiu, o altă firmă condusă de Stoica Marian, lucrarea efecuată pentriu islazul comunal din comuna Grădiștea constând în “transport cu autocarul”. O altă factură a fost emisă de Malex Com. Următoarea înfățișare, în cadrul procesului intentat de Departamentul Național Anticorupție, inculpaților Alecsandru Boboc și Dumitru Anton va avea loc în data de 31 mai, continuând cu audierile de martori.